Fantasy&Education

  Recenzie: Merlin(TV Series 2008-2012)

Descriere:





  Young Merlin is a teenager, discovering and then learning to master his magical gift. Magister Gaius, King Uther Pendragon's learned court physician to whom he's assigned as humble page, teaches him medicine, coaches his magical self-study, and warns him of Uther's strong aversion to magic. Merlin becomes squire to the noble but imprudent crown prince, Arthur, whose fate is linked with Merlin.

Recenzie:

Câţi dintre voi cunosc legendă Regelui Arthur şi a lui Merlin?

Ei, bine... în principiu, Regele Arthur a fost primul care a unificat mai multe regate sub conducerea lui, totuşi, acesta este faimos datorită instaurării principiului egalităţii între popor şi rege prin prezenţa mesei rotunde, astfel încât fiecare cavaler ocupă aceeaşi poziţie la masă rotundă că şi regele lor, ceea ce era un fapt nemaiîntâlnit până în acel moment dacă luăm în considerare cruzimea, sălbăticia şi nebunia acelor vremuri. În plus, un alt motiv pentru faima Regelui Arthur este ajutorul loialului sau vrăjitor, Merlin.

Revenind la subiectul ce priveşte serialul, nu sunt foarte mari modificări la baza lui, dacă comparăm cu legendă ce a fost ecranizată pe micul ecran. Există un vrăjitor Merlin, loial şi capabil să meargă până în pânzele albe pentru a-l ajuta pe Arthur, prinţul, iar mai apoi regele Camelotului. Îl avem pe Uther, tatăl lui Arthur, un rege teribil care abuzează de puterea lui pentru a păstra situaţia sub controlul lui şi în formă pe care şi-o doreşte, dar foloseşte magia în folosul sau atunci când este în interesul sau. Sigur, mulţi ar argumenta că că aceste cazuri sunt rare şi nu chiar în folosul sau, dar dacă luăm în considerare câţi oameni au pierit doar pentru că aveau acest dar din naştere, precum şi toţi cei care erau inocenţi şi nici măcar nu practicau magia...

Aceste fapte mai mult sau mai puţin istorice sunt respectate, la fel şi existenţa surorii vitrege malefice, Morgana, precum şi a băiatului vrăjitor, Mordred. Desigur, apar unele modificări, cum ar fi faptul că Morgana ar mai avea o sora vitregă, Morgause, sau a legăturii romantice dintre Merlin şi Doamna din Lac, precum şi a altor mici detalii, cum ar fi iubirea neîmpărtăşită a lui Lancelot faţă de Guinevere, sau că această din urmă era fiica unui fierar negru, dar totodată lucra că servitoare în cetatea Camelot.

Totuşi, deşi există aceste diferenţe, cu o nuanţă mai romantică pentru a atrage un public cât mai divers, realitatea mai mult sau mai puţin istorică se păstrează, iar, în opinia mea, toate aceste diferenţe îi conferă serialului o notă de originalitate şi chiar, aş îndrăzni să spun, originalitate printre toate acele ecranizări dure şi destul de dramatice. Dar, până la urmă, nu trebuie să uităm că viaţă este dura şi implacabilă, iar dacă, în ziua de astăzi, tot ceea ce contează este puterea şi dorinţa de îmbogăţire, astăzi când ne mândrim cu existenţa unei societăţi democratice şi libertine, în care diferenţele de rasă, cultură, rang social, sexualitate nu mai există... ce putem cere de la o societate de tip medieval, în care doar cuvântul monarhului era cel mai important lucru, iar intrigile şi trădarea era unică ta scăpare de la ştreang sau arderea pe rug...

Cu alte cuvinte, viaţă era dura, imorală şi complet falsă- ca un fapt divers, în copilărie mi-am dorit, că şi celelalte fete de vârstă mea, să fii trăit în aceea perioada... acum, realizez cât de prostesc era acel vis şi, sincer, mă bucur că m-am născut acum, când avem atât de multe drepturi, iar oamenii, în special femeile, nu mai sunt acuzate de vrăjitorie, fără a exista o dovada care să sprijine această afirmaţie.

La începutul serialului, îl cunoaştem pe tânărul Merlin, un adolescent fericit, puţin timid şi confuz, care abia a sosit în cetatea Camelot şi încearcă să-l găsească pe Gaius, un vechi prieten al mamei lui, pentru a-l ajuta să se instaleze în Camelot. Evident, lucrurile nu decurg aşa cum a plănuit, iar printr-un joc al sorţii îl cunoaşte pe Arthur şi câţiva prieteni , care nu sunt mulţumiţi de aroganţa cu care îi tratează Merlin şi viceversa, cu alte cuvinte, începe o joacă de-a şoarecele şi pisica, doar că nu este foarte clar cine este şoarecele şi cine pisica.

Astfel, încetul cu încetul, obligaţi de Uther, la început, se naşte o prietenie adevărată, bazată pe loialitate şi încredere, desigur, cu excepţia unui mic secret: Merlin este vrăjitor...

Nu mă pot declara o fană a actriţei care o interpretează pe Morgana, poate că personajul ei nu a fost prea bine conturat încă de la început, nu sunt foarte sigură, dar ceea ce sunt convinsă este că nu a părut credibilă în unele situaţii, la polul opus se află Arthur, sau mai bine zis Bradley, actorul care îi da viaţă acestui personaj şi, care, după umila mea părere, face o treabă excelentă, intrând cu desăvârşire în pielea acestui personaj.

Un alt aspect fascinant este relaţia dintre Arthur şi Merlin, de tachinare asemenea unor fraţi, nu doar a unor prieteni, iar replicile lor sunt comice şi uneori dramatice, dar, de fiecare dată trezesc o emoţie în sufletul privitorului...

Chiar şi relaţia de prietenie dintre cavaleri este un alt plus adus serialului, deoarece, în legenda originală, nu prea există, iar scenariştii s-au descurcat de minune în conturarea şi crearea unei origini şi a unei istorii a fiecărui cavaler al mesei rotunde....

Guinevere... un personaj de excepţie, dar, în serial, nu prea am simţit existenţa acelei chimii, totuşi acest lucru nu înseamnă că actorii nu au făcut o treaba excelentă, doar că nu am simţit-o aşa cum mi-aş fi dorit...

Notă mea: 5/5 

Verdict Final- Ştiu că m-am plâns cu privire la unele aspecte ale serialului, totuşi legendă a fost frumos ecranizată în acest serial, iar efectele speciale sunt excelente, în plus, m-am ataşat puţin de dragonul care-l sfătuieşte pe Merlin în situaţii de criză, interpretarea actorilor- aproape fără cusur, iar sfârşitul serialului sfâşietor, deşi ştiam cum ar trebui să fie finalul, tot mi-au fost smulse câteva lacrimi, iar acest lucru nu mi se întâmplă prea des, cu alte cuvinte... ÎL RECOMAND TUTUROR!