Recenzie: Slam (Slam#1) de Colleen Hoover
luni, 30 iunie 2014
12:30
,
0 Comments
Etichete: Colleen Hoover , Editura Epica , Recenzie , Review , Slam
Etichete: Colleen Hoover , Editura Epica , Recenzie , Review , Slam
Recenzie: Slam.Din dragoste pentru Layken de Colleen Hoover
Un roman ca niciun altul, unic… Citiți-l numaidecât! - Tammara Webber, autoarea bestsellerului "E ușor să te iubesc"
Autoarea de bestselleruri Colleen Hoover ne vorbește despre suferința tulburătoare a unei familii sfâșiate de tragedie și legăturile complicate pe care aceasta le naște între doi îndrăgostiți.
După moartea neașteptată a tatălui ei, Layken, de optsprezece ani, rămâne singurul punct de sprijin atât pentru mama sa, cât și pentru fratele ei mai mic. Aparent, ea este puternică și plină de viață, dar, în sinea ei, simte cum își pierde speranța pe zi ce trece.
Apariția unui tânăr schimbă totul. Mutându-se în celălalt capăt al țării, Layken face cunoștință cu vecinul ei, de douăzeci și unu de ani, care are o pasiune uimitoare pentru poezia slam. În doar câteva zile, între ei se înfiripă sentimente puternice și, în sufletul lui Layken, speranța prinde un nou contur.
Dar, după o primă întâlnire plină de trăiri intense, soarta îi lovește în plin, când o dezvăluire șocantă pune capăt noii lor relații. Interacțiunile zilnice devin insuportabile, în timp ce ei se străduiesc să găsească un echilibru între sentimentele ce îi unesc şi secretele ce îi despart.
COLLEEN HOOVER este autoarea bestsellerului Hopeless. Fără speranță, apărut la Editura Epica. Colleen locuiește în Texas, împreună cu soțul ei și cei trei copii ai lor. O puteți vizita pe www.colleenhoover.com
După moartea neașteptată a tatălui ei, Layken, de optsprezece ani, rămâne singurul punct de sprijin atât pentru mama sa, cât și pentru fratele ei mai mic. Aparent, ea este puternică și plină de viață, dar, în sinea ei, simte cum își pierde speranța pe zi ce trece.
Apariția unui tânăr schimbă totul. Mutându-se în celălalt capăt al țării, Layken face cunoștință cu vecinul ei, de douăzeci și unu de ani, care are o pasiune uimitoare pentru poezia slam. În doar câteva zile, între ei se înfiripă sentimente puternice și, în sufletul lui Layken, speranța prinde un nou contur.
Dar, după o primă întâlnire plină de trăiri intense, soarta îi lovește în plin, când o dezvăluire șocantă pune capăt noii lor relații. Interacțiunile zilnice devin insuportabile, în timp ce ei se străduiesc să găsească un echilibru între sentimentele ce îi unesc şi secretele ce îi despart.
COLLEEN HOOVER este autoarea bestsellerului Hopeless. Fără speranță, apărut la Editura Epica. Colleen locuiește în Texas, împreună cu soțul ei și cei trei copii ai lor. O puteți vizita pe www.colleenhoover.com
Mulţumim sponsorului nostru Editura Epica pentru şansa de a citi această carte! O puteţi comanda aici.
“I got schooled this year
by
a
boy.
A boy that I'm seriously, deeply, madly, incredibly, and undeniably in love with.
And he taught me the most important thing of all...
To put the emphasis
On life .”
Gândurile mele (Roxana):
“There are three questions every woman should be able to answer yes to before they commit to a man. If you answer no to any of the three questions, run like hell."
[...]
"Does he treat you with respect at all times? That's the first question. The second question is, if he is the exact same person twenty years from now that he is today, would you still want to marry him? And finally, does he inspire to be a better person? You find someone you can answer yes to all three, then you've found a good man.”
Ador să citesc romane contemporane, fie ele pentru adulți, tineri adulți sau adolescenți! Zilele trecute a apărut această polemică in care se discuta vârsta necesară pentru a citi o anumită carte- spre exemplu dacă ai trecut de 18 ani nu ar trebui să fii atât de mândru în a admite că citești romane YA, iar dacă ai trecut de 30 de ani.... ei bine, ar trebui să te nici măcar să nu te GÂNDEȘTI să citești o astfel de carte.
Ei bine, eu am 24 de ani... citesc YA și NA la fel de mult (poate chiar mai mult în unele cazuri) ca orice adolescent sau tânăr adult și sunt mândră de acest fapt!
De ce îmi place să citesc aceste genuri literare... ei bine pentru că evocă emoții, așa cum poate nu găsim întotdeauna în cărțile destinate pentru publicul matur. Desigur, citesc și acele genuri-niciodată nu am făcut discriminare și mereu m-am simțit mândră de acest fapt- dar, în aceste genuri literare, emoțiile sunt simțite parcă mai puternic, desigur este de înțeles deoarece majoritatea cuplurilor se află la primii fiori ai dragostei și romanticilor din fire le place să evadeze puțin în confortul oferit de acest tip de lectură pentru a-și reaminti sau visa la trăirea unor astfel de povești...
“Don't take life too seriously. Punch it in the face when it needs a good hit. Laugh at it.”
Slam nu face excepție de la această regulă, fiind o poveste frumoasă de dragoste in care eroii nostri se luptă impotriva propriilor simțăminte, a regulilor societății ce nu le-ar permite atât de ușor să se iubească... și e trist, pentru că tragedia oricum le-a afectat viața, iar relația lor este singurul fapt frumos din viața lor...
“Choose your battles, but don't choose very many.”
În incipit ne întâlnim cu Layken Cohen, o fată normală, ce a avut o familie normală până când o tragedie îi afectează familia și se vede nevoită să ia viața de la capăt, să lupte de data aceasta singură pentru a-i proteja pe fratele și mama ei. Nu este ușor, dar nici nu te poți aștepta la mai mult atunci când ești un adolescent ce își face debutul în lumea adulților. E adevărat că Layken nu mai este chiar o adolescentă, dar a fost ocrotită de părinții ei, astfel încât nu a trebuit să se lupte ca să supraviețuiască . Am reușit să o înțeleg pe Layken din mai multe puncte de vedere decât mi-aș fi dorit, de aceea a fost puțin dureros să o văd încercând să navigheze prin viață, să se adapteze dintr-o dată la mai multe schimbări și situații care i-ar depăși pe cei mai mulți dintre noi. Trebuie să admit că o admir din acest punct de vedere pe Layken și mi-aș fi dorit ca la vârsta ei să fi avut aceeași putere de a merge mai departe, fără a privi constant în urma mea la trecutul pe care l-am avut...
“So you keep your ocean, I'll take the Lake.”
Ea îl cunoaște pe Will Cooper, vecinul ei frumos și sexy care o cucerește de la prima lor întâlnire și astfel, Layken începe să creadă că viața ei se schimbă în bine până când descoperă că viața nu este previzibilă...
Nu vreau să dezvălui prea multe despre intriga acestei cărți, deoarece cea mai mare parte din roman se învârte în jurul ei. Dar vă pot asigura, că nu veți putea nega sinceritatea sentimentelor lor și veți vărsa câteva lacrimi in cursul lecturării pentru că, asemenea tuturor cărților scrise de Colleen Hoover, emoția și drama sunt caracteristicile principale ale operelor ei și dacă v-a plăcut ”Fără Speranță”, atunci vă veți îndrăgosti de Slam.Din dragoste pentru Layken, iar acțiunea nu se oprește asupra unui singur detaliu tărăgănând, ci dimpotrivă veți observa cum Layken interacționeaza cu noii ei prieteni, cu familia ei, mama si fratele mai mic, Kel, care se împrietenește cu Caulder, fratele lui Will.
În ceea ce privește narațiunea, ea este afectată, într/o mai mică măsură de lirism, de fapt astfel va fi explicat titlul romanului, care are mai multe subînțelesuri decât ați crede la prima vedere.
Verdict final- O poveste reală, cu personaje credibile puse în situații extraordinare, veți descoperi/redescoperi emoția primei iubiri interzise, afectată dramă și moarte, de aceea vă sfătuiesc să aveți lângă voi câteva batistuțe, pentru că eu am folosit câteva în timpul acestei lecturi minunate.
Nota mea: 5/5
Lectură plăcută!
“Sometimes life gets in your way.
it gets all up in your damn way.
But it doesn't get all up in your damn way
because it wants you to just give up and let it take control.
Life doesn't get all up in your damn way because it just wants you to hand it allover and be carried along.
Life wants you to fight it
Learn how to make it your own.
it wants you to grab and axe and hack through the wood.
It wants you to get a sledgehammer and break through concrete.
It wants you to grab a torch and burn through the metal and steel until you can reach through and grab it.
Life wants you to grab all the organized, the alphabetized, thechronological, the sequenced. It wants you to mix it all together,
stir it up,
blend it.”
Seria Slam: